luni, 15 februarie 2010

Cartea de luni (II) [Portretul lui Dorian Gray]



Pentru mine rămâne una dintre cartile care nu ar trebui să lipsească lista de cărţi citite a fiecăruia. O carte bună se cunoaste de la primele pagini.
Povestea este asociată greşit cu Faust-ul lui Goethe. A fost catalogată drept o carte cu influenţe sataniste. De, snobismul, bata-l vina.
Oscar Wilde ne prezintă o lume nouă, frumosul este acaparat de descompunere şi mucegaiul se ţese precum o pânză de paianjen în jurul lui Dorian. Lumea lui se inversează facându-l robul propriei vieţi dusă spre derizoriu.
În final nu ramân decât valuri sparte de ţărm şi transformate într-o realitate crudă.


0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu