vineri, 19 februarie 2010

Peisaje Transilvănene



Expoziţia Peisaje Transilvănene - stampe din colecţia Muzeului de Artă Braşov propune, prin intermediul a 22 de stampe vechi, o călătorie inedită prin Transilvania de altădată. Cu o singură excepţie, gravurile expuse provin din a doua jumătate a secolului XIX, veac al călătoriilor şi explorărilor prin excelenţă. Sub influenţa romantismului, artiştii călători străbat ţinuturile îndepărtate consemnând în peregrinările lor peisaje, costume şi tradiţii. Situată la hotarele Europei Centrale, Transilvania oferă un bogat material imagistic publicaţiilor ilustrate din străinătate şi albumelor de gravuri, foarte apreciate în epocă.
Gravuri în metal sau litografii, având în egală măsură o valoare documentară şi artistică, stampele expuse descriu cu exactitate şi minuţiozitate topografia şi elementele de arhitectură. Rigiditatea descriptivă este atenuată prin includerea în compoziţie a unor scene şi figuri cu caracter anecdotic şi prin amplificarea fantezistă a coordonatelor peisajului real. Selecţia motivelor trădează influenţa romantismului, vizibilă în interesul pentru ruine şi monumente medievale, predilecţia pentru peisajul montan şi pigmentarea compoziţiilor cu personaje pitoreşti şi exotice.
Majoritatea lucrărilor expuse aparţin artistului german Ludwig Rohbock (1820-1880), prolific desenator şi gravor. Rod al călătoriilor întreprinse în Ungaria şi Transilvania, desenele sale vor fi publicate în lucrarea realizată în colaborare cu János Hunfalvy, „Ungaria şi Transilvania în vederi pitoreşti autentice", publicată la Darmstadt în anul 1864. Artiştii transilvăneni sunt reprezentaţi de Theodor Glatz (1818-1871), artist şi fotograf vienez stabilit la Sibiu, şi de Carol Popp de Szathmáry (1812-1887). Un caracter aparte are gravura „Clujul în secolul al XVII-lea", apărută într-o lucrare dedicată asediului Vienei de către turci din anul 1683, editată la scurt timp după evenimente de Jacobus Peeters din Anvers.


2 comentarii:

  1. Carol Popp de Szathmáry a fost unul dintre apropiaţii regelui Carol I, dorind să arate Europei prin fotografiile sale, cum îi plăcea să spună, Minunea (România) de la Porţile Orientului.
    Intra în audienţă la suveran cum intru eu să cumpăr pâine la market...fără probleme.

    RăspundeţiŞtergere