Siberia

Alecsandri ar fi fost încântat de o asemenea vreme şi şi-ar fi ascuţit penelul la gura sobei inspirat de urgia de afară. Ştiriştii sigur şi-au frecat mâinile de bucurie în speranţa că îşi trimit cobaii, numiţi reporteri de teren, în gura diavolului. Drumarii au dormitat visând poveşti din Andersen sau Jules Verne. De, “este” şi ei oameni. Peste toate o mare albă în care curajoşii s-au aruncat cu capul înainte neştiind ce îi aşteaptă.
Peste noapte România s-a transformat în ţara zăpezilor, lucru bun pentru visători şi rău pentru restul.
Cine ar fi crezut că o asemenea urgie din secolul XXI, ne poate trimite în doar câteva ore cu o sută de ani în urmă.
Bucurestiul a arătat astăzi ca un oraş sub asediul trupelor albe, un pastel al comicului şi al absurdului, un război dus cu râvnă de mânioasa iarnă şi de trupele ei de guerillă, numite autoritaţi, trupe premiate de catre marinarul flotei eşuate cu medalia “Nepasarea naţională în grad de colan”.
Lucrurile au arătat ca o întrecere absurdă cu sinele şi încercarea de a ne depaşi graniţele proprii.
Pe deoparte pietonii care se luau la întrecere cu caii putere de sub capote direct pe carosabil, trotuarele fiind bine garnisite cu zăpadă, pe de altă parte maşinile care se încăpăţânau să se lupte cu nămeţii. Dacă mai ţine mult ninsoarea prevăd că luni parlamentul se va întalni în şedintă extraordinară să voteze legea prin care fiecare cetatean sa fie împroprietărit cu câte o sanie şi doi husky, cai nu au de unde pentru că au fost făcuţi salam ce a fost servit la şustele din cele doua camere. Totodată cetăţenilor chinezi, pentru a preântâmpina consumul de animale, li se va oferi sanie şi doi şomeri români lihnţi de foame.
Cum spunea un mare clasic aflat în viaţa “Trăim în România şi asta ne ocupa tot timpul.”