Maeştri şi semidocţii în artă fotografică

Ne credem regii fotografiei după ce ne-am luat diploma şi nu mai lăsăm nimic din exterior să intre în interior. Avem diplomă, la ce mai trebuie să citim reviste de gen, să citim cărţi ce ne “oboseşte”, cum îmi spunea un purtător de Nikon D5000 acum ceva timp… Ne place să lâncezim la umbra diplomei bătrâne. Ne ţine drept paravan la incompetenţă. Aici au succes doar cei fură într-un mare fel. Sunt destui care au participat la concursuri cu fotografii furate. Nu există o lege care să protejeze dreptul intelectual al operei fotografice. Aici mă refer la o lege vestică care să nu poată fi interpretată după cum este pusă virgula…
Astăzi într-un hotel de lânga Cercul Militar Naţional am descoperit o revistă pentru turişti în care fotografiile erau tăiate cu piciorul. Cadre înguste, clădiri…pardon, jumătăţi de clădiri ce se vroiau atractive pentru străinul care vine din alt mediu şi care a trecut, fie şi din greşală, pe la o expoziţie de fotografie din vest.
Am descoperit ieri un blog cu ce se face departe…, oamenii nu se joacă cu ochiul omului…, nu fac după ureche lucrurile şi pun pariu că se pregătesc zilnic mai ceva ca doctorii…
Pe autoare o cheama Tatiana Cardeal şi este din Brazilia. Reprezintă studentul care ar face orice profesor să fie mândru peste ani că nu a vorbit la pereţi.
Prima fotografie îi aparţine şi pentru o imagine mai amplă cât şi pentru alte opere de artă ale ei daţi click aici