Oameni simpli

Uneori realitatea îmi arată părţi pozitive ce mă fac să cred că mai există speranţe pentru redresare. Poate că mai există o licărire undeva în zare şi asta mă face să îmi scot zâmbetul adevărat de la naftalină şi să îl ofer persoanei care m-a ajutat astăzi.
Vi s-a întâmplat să aveţi bani mulţi dar să nu aveţi o monedă? Măruntul este neluat în considrerare de mulţi dar uneori ne este necesar în momente cheie.
Astăzi la prima oră mi s-a întâmplat să nu am mărunt în vizita mea în unul marketurile din zona mea. Am scos 5 ron, ce-a mai mică bancnotă pe care o aveam la mine şi aş fi dat bancnota pentru o fisă de cincizeci de bani dar nu am găsit pe nimeni care să aibă aşa ceva. Nici măcar fetele de la casă nu aveau la ora aia.
Moneda de mai sus îi aparţine unei doamne ce mi-a făcut cadou căruţul propriu într-un magazin din capitală. A refuzat politicoasă să îi dau bancnota la schimb motivând că nu are ce să facă cu ea şi că este bine să ajuţi oamenii la nevoie… I-am zâmbit pentru că mi-a schimbat ziua cenuşie şi i-am mulţumit pentru monedă…
M-am oferit totuşi să o ajut să urce cu sacoşele în microbuzul pus la dispoziţie de catre magazin şi a acceptat cu greu, zâmbindu-mi si mulţumindu-mi pentru ajutor la final.
Astăzi am ajuns la concluzia că cei din topul facut de către o revistă acordă mai puţine şanse oamenilor simpli dacă nu sunt presarii slugarnici prin zonă să îi pună pe prima pagină şi să le facă reclamă. Cei ce ajută necondiţionat sunt oamenii care îşi rup din puţinul lor să îşi ajute semenii la nevoie. Cinste lor!