Cartea este primul roman publicat de Milan Kundera în exil, în 1979.
Este prima carte a autorului despre opoziţia cehilor faţă de regimul comunist şi faţă de ocupaţia sovietică de după Primăvara de la Praga, din 21 august 1968.
Autorul a adunat în carte o colecţie eclectică de povestiri scurte adunate într-un roman şi îmbinate pe alocuri cu elemente autobiografice legate de anii tinereţii, petrecuţi de autor în Cehoslovacia comunistă.
Rămâne o carte eseu despre natura uitării suferinţelor şi tratarea lor cu un medicament numit “râs”, uneori plin de durere, alteori cinic, în final se regăseşte râsul libertăţii democraţiei occidentale.
Kundera ne arată cum funcţionează “uitarea” politică în sfera politică şi istorică.
Cartea este conţine şapte povestiri ce împart romanul în trei părţi.
Autorul nu se mulţumeşte la analiza uitării din această perspectivă istorică majoră, ci merge în viaţa de zi cu zi, arătandu-ne cum funcţionează uitarea în forme dintre cele mai variate şi neaşteptate.
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu