Chitaristul de pe Lipscani

Unii au noroc şi reuşesc să devină chitarişti celebri. Alţii mânaţi de neşansă sau din varii motive ajung să cânte pe stradă.
Pe el, l-am văzut lângă o bancă de pe strada din titlu.
Avea şi amplificator şi boxe dar şi partituri. Şi-a schimbat privirea când s-a uitat în cutia chitării şi nu a văzut mai nimic.
Am un sentiment că ar fi fost în una din formaţiile din anii 70. Poate mă înşel…
Când l-am întâlnit interpreta o variantă personală din Hey Joe, a lui Jimi Hendrix.
Am aflat că mai are în repertoriu melodii de la Toto Cutugno, The Beatles, Eric Clapton, Nicu Alifantis şi Mircea Baniciu.
Pe străzi există talente mult mai mari ce se pierd odată cu trecerea timpului.
Dacă ar fi avut fustiţa scurtă şi mintea mai scurtă decât a unui organism unicelular, într-o lună şi-ar fi luat casă… Aşa că stai şi suferă bade că nu eşti la modă.
Suntem o ţară bolnavă şi nu ne mai vindecă nici o sută de vagoane de doctori.