IV. Biserica Albă (Sfântul Nicolae) şi Biserica Sfântul Nicolae (Biserica Rusă)

Biserica "Albă" Sfântul Nicolae




Biserica este foarte cunoscută, fiind apreciată mai mult pentru trecutul său cu o istorie bogată, aspectul ei arhitectural suportând continue modificări prin reconstrucţii şi restaurări.
A fost ridicată în jurul anului 1700, de către Vişa Jupâneasa din Băjeşti, împreună cu preotul Neagu Dârvaş.
Numele de „Biserica Albă”, a fost folosit după anul 1800.
În 1802, biserica era înconjurată de chili, acestea au fost dărâmate în 1866.
Afectată de cutremure a fost refăcută din temelii în anul 1827 de marele clucer Nicolae Trăsnea.
În perioada 1868-1873, sunt construite două turle din lemn şi tablă, este adăugat un pridvor, sunt refăcute faţadele şi ferestrele sunt mărite.
Gheorghe Tăttărescu pictează interiorul.
Pictura a fost curăţată şi refăcută de patru ori. După cutremurul din 1977, lăcaşul este consolidat şi restaurat.
________________________________________
Biserica Sfântul Nicolae (Biserica Rusă)




Este un monument de arhitectură rusească al veacului al XX-lea.
Aceasta a fost construită între anii 1905-1909 din iniţiativa ambasadorului rus Ghiers pentru personalul ambasadei ruse şi a credincioşilor ruşi din capitală.
În 1947, în timpul preotului paroh Pavel Statov, reprezentant al Patriarhiei Moscovei, s-au făcut reparaţii, iar pictura a fost renovată în 1948 de pictorul Anatolie Cudinov, iar la reparaţiile din 1967 de pictorii Eugen Profeta, Victor Zenlicica si Victor Costiurin.
După cutremurul din 1977, turla mare a fost fisurată, făcându-se consolidări ale întregului edificiu şi recondiţionarea picturii.
Din anul 1992, biserica a fost atribuită Universităţii Bucureşti.