Cartea a apărut pentru prima dată în Franţa, în 1987, pentru ca, doi ani mai târziu, să apară prima ediţie în limba română.
Indiferent de spaţiul în care îţi petreci copilăria, chiar şi în cele mai vitrege condiţii, locul acela este un adevarat centru al lumii pe care autorul ni-l prezintă în culori vii.
Mana, satul basarabean al copilariei lui Paul Goma se despride de poziţia sa geografică, iese din matcă unei istorii traumatizante şi îşi câştigă un alt loc în memoria autorului, transformându-se în buricul pământului. Centrul universului se află în spaţiul copilăriei sale şi naivitatea copilărească face clipele grele de război doar nişte aventuri.
Dincolo de impunerea regimului stalinist, a colectivizării forţate şi a restricţiilor de tot felul, Goma re-creează imaginea unei copilării privite cu inocenţa specifică vârstei, privirea mirată de atunci fiind jucată şi descrisă natural, retraită o dată cu amintirile.
Lipsa tatălui plecat la război îl face pe copil mai matur şi mai responsabil. Chiar şi maturizarea sexuală apare mai devreme.
Întâlnirea cu soldaţii devine punctul culminant al povestirii.
Peste toate rămâne o carte de valoare mult prea puţin apreciată şi cunoscută.
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu