joi, 27 mai 2010

Cocalarul de concert



Îl recunoşti uşor după mirosul de ceapă care se simte de la un kilometru. Burta de şaormar ieşită din tricou. Ochelarii cu sigla firmei ce se vede de pe lună. Hainele şi adidaşii de firmă luaţi de la Milano, Londra sau New York de la un magazin Second Hand.
Are atâtea aere în cap încât nu îi ajungi la nas nici cu prăjina.
Este vedetă în lumea lui de carton şi după ce face un plin la maşina lui cu leasing-ul neplătit de trei luni, face foamea încă trei.
Uneori se lipeste de fundul şefului unei televiziuni şi pupă bine. Din aschilopatul de ieri devine durduliul cu miros de Dristor.
Se dă mare rocker pentru că este în trend, dar nu ştie nici măcar două versuri de la formaţia al cărei fan se laudă cu gura-i strâmbă că ar fi…
Alege întotdeauna locurile de la VIP, pentru că dacă se duce jos nu mai este văzut bine de snobii din teapa lui şi pierde suculeţul şi haleala pe gratis…
Are alături specimene masculine de genul lui care îşi întreabă vecinul: “Cine cântă?”, şi pisipoance ce butonează telefonul în timpul concertului.
Dacă este măritat, tipa care s-a însurat cu el îl târăşte la un concert doar pentru a mai face rost de numere de telefon de la snobi ca ei… Nu contează că însurata se rupea pe muzică suburbană la înregistrările emisiunii lor.
Cocalarul preferă să dea suma a două bilete la Golden Circle decât să vină printre oamenii simpli şi care înţeleg muzica.
Cum să stea el în picioare? Dacă face varice şi îl părăseşte trepanata pentru unul mai borţos.
La final cunoştinţele lui despre ce s-a întâmplat acolo încap binişor pe un bilet de tramvai.
În schimb are agenda telefonului mai plină cu o sută de numere şi câteva mailuri.
Imaginea reprezintă cunoştinţele lui. Eu m-am chinuit să găsesc ultima carte citită dar mi s-a pus negru în faţa ochilor. Cred că trebuie să îmi reglez monitorul. : ))


0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu