vineri, 14 mai 2010

La vita e bella



Mă pregătesc să revăd o capodoperă a cinematografiei mondiale. Un film realizat cu mult rafinament artistic.
Filmul rămâne o fabulă în stilul inconfundabil al lui Roberto Benigni.
În centrul povestii se afla Guido, caracterizat printr-o inocenţă copilărească şi cu un mare vis, acela de a deschide o librărie.
Guido a venit în Arezzo, un orasel din Toscana, împreuna cu prietenul său, poetul Feruccio, ignorând antisemitismul manifestat, cu din ce în ce mai multa violenţă, de catre guvernul fascist.
Guido se îndragosteste de Dora, o tanara şi frumoasă profesoară, numită de acesta şi “Principesa”. Ea este logodită cu un fascist dar prin farmecul personal o convinge să îl urmeze.
După şapte ani îi găsim pe Guido şi Dora căsătoriţi şi cu un fiu, Giosue.
Guido reuşeste să îşi îndeplinească visul şi să deschidă librăria. Din nefericire el şi fiul său sunt ridicaţi de către hitlerişti pe motiv că sunt evrei şi sunt internaţi într-un lagăr de concentrare. Dora cere să meargă şi ea în lagăr pentru a fi alături de familie. Din păcate este dusă în altă parte.
Unicul scop al lui Guido este să-şi salveze fiul şi, mai ales, să salveze inocenţa acestuia.

Filmul are numeroase premii:
Marele Premiu al juriului la Cannes pentru Roberto Benigni
Premiile Festivalul Filmului European 1998 - cel mai bun film şi cel mai bun actor.
Oscar - rol principal masculin - Roberto Benigni
Oscar - cel mai bun film străin
Oscar - coloană sonoră - Nicola Piovani

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu