Ceaţă

Ceaţă în suflet şi în minte
Gânduri înroşite precum frunzele toamnei
Sentimente călcate în picioare de trecătorii grăbiţi
Rugina ce mănâncă tot din oraşul acesta
Precum acidul sulfuric din carne
Farul din port ce luminează nimicul
Iedera îngălbenită ce a secat pământul o vară
Oameni îmbătrâniţi şi cocoşaţi de poveri
Ce par scoşi din teatrul absurdului
Drame pe două picioare
Ce îşi duc poverile cu demnitate
În oraşul acesta unde visele se năruiesc
Precum nişte sisifice enigme

© Costea Mircea