Cartea de luni (XLIV) [Cartea nunţii]

George Călinescu este o personalitate remarcabilă culturii române, s-a remarcat ca prozator, poet, critic şi istoric literar.
Prin apariţia primului său volum, Cartea nunţii în 1933, George Calinescu a eliminat idea lansată de Titu Maiorescu, că un critic literar este incapabil să scrie proza de ficţiune, domeniul pe care l-a abordat, aşa cum mărturiseşte, din cel puţin două motive: "Pe de o parte de a mă recrea, pe de alta de a face un exerciţiu minor în vederea unei plănuite opere epice."
Romanul începe prin relatarea detaliată a stărilor provocate personajului principal, Jim, de disconfortul călătoriei cu trenul: tehnica detaliului înregistrează aspectul canapelelor, mirosul încins şi atmosfera sufocantă din compartiment, autorul descrie elemente minore cu fineţe.
Titlul Cartea nunţii, este definit de lirismul romanului, ca temă centrală este eternul sentiment de iubire ce se maniferstă reciproc între tânărul proaspăt Doctor în litere, Jim Marinescu şi absolventa de liceu Vera Policrat, sentimentul se împlineste prin casătorie.
Tema romanului ilustrează, în principal împlinirea în plan erotic a cuplului Jim Marinescu şi Vera Policrat, ne este prezentată o radiografie a şcolii româneşti în perioada interbelică, accentul cade pe relaţia elev - profesor. Cartea reliefează, prin contrast, societatea modernă, în plin proces de civilizaţie care învinge definitiv colecţia de babe ramolite şi fete batrâne din capitolul: Casa cu molii.
Cartea nunţii este structurată pe trei planuri care se întrepătrund şi se determină reciproc. Pe primul plan apare poemul iubirii şi căsătoria lui Jim cu Vera, în al doilea plan se conturează imaginea şcolii românesti prin relaţia elev - profesor în perioada dintre cele două războaie mondiale, în ultimul plan, al treilea, apare aceeaşi epocă istorică care este prezentată cititorului din punct de vedere al înnoirilor, civilizatiei şi progresului în plan social, economic, tehnologic...
Perspectiva temporală este cronologică, bazată pe relatarea evenimentelor în ordinea derularii lor, iar cea spaţială reflectă un spaţiu real, deschis, casele, străzile, locurile din Bucureşti şi unul imaginar, închis, din care ies la suprafaţă trăirile interioare şi gândurile personajelor.

PS: Pentru cei care nu găsesc cartea am găsit pe Trilulilu piesa de teatru.
George Călinescu - Cartea nunţii