Ultima partidă de şah

Albele mele mor una câte una
În faţa invadatorului negru
Regina mea este nebună
Şi fuge cu nebunii de negru

Pionii sunt beţi şi se distrează cu femei
În timp ce casele le sunt ocupate
De armata în doliu ce flutură steagul
Unui coşmar fără de margini

Caii îmi sunt morţi de o lună
De când nebunii i-au otrăvit
Cu vanitate şi nepăsare
Apoi s-au stins şi ei din prostie

Am rămas doar eu într-un palat
Cu turnurile prăbuşite peste mine
Sunt ultimul prizonier de aici
Ce vede apusul însângerat

© Costea Mircea