Mircea Dinescu este un poet, scriitor şi publicist român. A debutat în 1967 în revista Luceafărul, publicând câteva poezii. În 1996 publică cartea: O beţie cu Marx, la editura Seara. O carte în care fineţea rimelor şi înţepăturile la adresa politicienilor dau o valoare şi mai mare volumului de poezii.
Mai jos este poezia care dă titlul cărţii:
“Bătrîne Marx tu pe aceste meleaguri
vei fi degraba bărbierit şi trimis la reeducare.
Pînă şi faptul că vacile estice
care au păscut pe lîngă linia ferată
se cred vagoane de locomotivă şi nu mai dau lapte,
ţi se pune tot ţie în cîrcă.
Bine-ar fi să cadă oraşul pe mîna negustorilor,
să nu mai pută piaţa atît a retorică,
să vină berarii, pastramagiii, lăptarii
cu dialectica orzului fermentat
şi a brînzei închegate.
Deocamdată ţăranul ar cam iesi la cosit
sepia verde din părul punkistilor,
deocamdată, bănuind ca eşti mort,
noii filosofi se îmbată cu ideea că polemizează cu tine.
N-au nas să simtă cum colcăie drojdia
ce umflă societatea
şi pune în funcţiune alambicul
prin care răzvrătitul Con Bendit
s-a condensat într-un primar cumsecade.
În fond chiar şi eu care sînt un ins banal
ies ca limaxul din sintaxă şi logică
şi visez acea boală ciudată de stomac
din pricina căreia te poţi îmbăta cu o bucată de pîine.
Ia şi gustă.
Sîntem pe drumul cel bun:
la Berlin ceasurile au început să meargă anapoda.”
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu