07.10.2011

Găsită pe hard. Sau cum să uiţi să trimiţi o imagine cu anii. Senilitatea bat-o vina... :))

Dezolare

Roşu şi albastru

Stări diferite

Xerox

Enescu vs ...

De sezon cu rezon

    Românul s-a născut fudul și cu dureri de șale. Bolnav încă din fragedă pruncie. La prima adiere de vânt se zvârcolea de mama focului. Tuşea de se cutremura casa atrăgând atenţia femeilor din jurul lui. Medicii de ocazie, mă-sa şi două-trei mătuşi, se adunau în grabă. Fiecare cu ce reuşise să se îmbrace şi încalţe. Una cu halatul de casă pătat de cafea, alta cu un papuc roşu şi unul albastru cu ursuleţi, alta cu un fes pus cu scrisul la spate.   
- Moare ăla micu'! Se răstea mă-sa către rude. Fiecare venea cu idei cum să îl salveze pe mezin... 
Anii au trecut şi în liceu era preferatul fetelor. Nu că ar fi avut vreo atracţie pentru el. Dar unde mai găseau o marionetă docilă pe care să îşi experimenteze menirea de mame? Parcă te aşteptai ca „ăla micu'” să fie dat cu pudră de talc şi să îi fie schimbat scutecul. De, menire de viitoare mame întru înmulţirea populaţiei şi ducerea mai departe a Neamului şi Patriei.
Anii au trecut şi s-a împiedicat şi de el cineva. Poate frumoasă sau urâtă, poate deşteaptă sau...cine ştie...?! Nu este aici loc de critică şi de măsurat gusturile omului în lăţime sau în înălţime. Şi pacientul nostru îşi duce şi astăzi lenea pe membrele inferioare. Dacă ar fi avut patru şi trândăvia ar fi crescut direct proporţional. Era bolnav copt potrivit cucoanei. Le bătea obrazul neruşinaţilor care erau de altă părere. Îi bătea pe toţi din vorbe precum Muntenii pe Ştefan cel Mare la Cetatea Chiliei în 1462.
Restul erau de părere că:  Îl pui la masă brusc devine sănătos și cu apetit de câine hămesit prin troienele din Balcani. 
Nimeni nu mai apelează la el ştiindu-i caracterul delăsător. Dacă îl rogi să te ajute îți arată trei scutiri și EKG-ul de la "plămâni". Se vaită de îți vine să verși un escavator de lacrimi și să dai fuga la tarabă să mai cumperi un rând. Of, sărăcuțul conațional! Ce mai pătimește atunci când soacra îl trimite să ducă gunoiul. Scorpia! Cum să pună un biet suferind la cazne demne de un halterofil? 
Tu bun samaritean te oferi să îl ajuți pe suferind. Poate te vede cine trebuie și îți scoate o mână din cazanul cu zmoală. Și fraierit de minciunile lui X te apuci să îi dai zăpada. Nu ai vrea să moară însetat din lipsă de alcool. Are şi el, sărăcuţul, un hobby. Ce, tu nu bei? Dacă tot ești bun poate mai convingi trei "fraieri". Fiecare visând la cel puțin o falangă ieșită din cazanul veşnicei pierzanii.
X printre vaiete și descrierea simptomelor imaginare vă devine șef. Exemplifică fiecare mișcare a lopeții ce penetrează cu poftă zăpada. Tindeţi să credeţi că se pregăteşte pentru Olimpiadă la aruncarea discului. Pe tine te ceartă pentru că nu ești expert la dezăpezit viteză. Nu uită să vă spună că ar ajuta și el dar are pietre la rinichi. Are atât de multe încât a fost contactat de Facultatea de Pedologie pentru o colaborare. La final arogantul nu uită să vă bată obrazul pentru că ați fost cam leneși și v-a luat cam mult. În tinerețe dădea la două lopeți și ieșea la cafea cu trei gagici și pe toate le făcea deodată.


©CosteaMircea, 2016

Fără lift

Canon

Încercare de convingere

Avem nevoie de demnitate!

      Se spune că timpul le rezolvă pe toate. Nu contest asta, dar... Visurile oamenilor se pot transforma în scrum în câteva secunde şi cel mai greu este să nu depindă de ei. Este dureros să vezi cum liniştea unei seri de toamnă se poate nărui mai repede decât o face asfaltul de pe Podul Izvor. Mă dezgustă mizeria mediatică născută din zgură şi suferinţă. Indivizi şi fătuci care mimează suferinţa şi care ar fi invidiate chiar şi de falşii suferinzi din Koreea de Nord. Nu înţelegeţi că nu avem nevoie de compasiunea de bancomat a voastră? Nu suntem din patru cifre să ne tastaţi şi să obţineţi bani pe decedaţii şi răniţii noştri. Nu avem nevoie decât să vă schimbaţi, să vă demanelizaţi, să gândiţi liber şi să nu mai fiţi proşti. Hai să devenim o Naţiune! Să lăsăm opincile la muzeu şi seminţele pentru sticla cu ulei.  Maturizaţi-vă odată, refuzaţi să mai daţi şpagă controlorului pe tren şi plătiţi biletul întreg, ţineţi-vă flegma în gură şi deveniţi mai europeni decât cehii! Mă bucur pentru că oamenii apropiaţi de Cristi Mitroi nu au dat informaţii presei şi că au ştiut să fie demni şi să nu dea de mâncare javrelor care îşi ţin dosul pe canapele şi trăiesc din morbid şi infecţie. Nu pot avea o părere pozitivă despre mama unei fete frumoase, o mamă care vinde moartea fetei la colţ de stradă pe navetele goale. Oare cât de nesimţit să fii ca părinte să faci asta? Cât de fomist să fii să faci asta? Nesimţirea unora nu are limite.

Astăzi am fost la Claudiu, dumneavoastră îl ştiţi drept Claudiu Petre, nici nu vă imaginaţi cât de mulţi oameni au murit în ultimele şase luni din 2015. Timpul trece şi noi vom uita niciodată ce a fost. Politicienilor, să nu uitaţi că dacă veţi fi la fel de nesimţiţi o să facem cu adevărat o Revoluţie şi nici în Ural nu o să vă puteţi ascunde de noi. Nu o să dăm amintirile la coşul istoriei şi nici familia poliţistului ucis de individul semidoct.

30.10.15  22:32

Shortcut