Nu se înclină
astă limbă
Pentru
imperfecţiuni vechi
Dacă te întorci
ea îţi schimbă
Rime fără de
perechi
Clipa naşte noi
zidiri
Lasă în urmă doar
furtună
Într-un colţ la
convorbiri
Rândurile se
adună
Privind veacul se
întreabă:
Cum de prezentul
şi trecutul
se duc toate fără
grabă?
Şi de ce lasă în
viitor necunoscutul?
Când toate se vor
ascunde
Artele le uită în
urmă
Şi dacă vor să
schimbe lumea
Nu au ţintă, nu
au armă
Atingând culmi fără de praguri
Se învârte şi se conjugă
Nu vrea a feri în lături
Luptă să nu fie slugă
Dacă o modifici într-una
Şi o crezi prea neînsemnată
Nu o să vrea să fie una
Pe care o vor proştii programată
Risipiţi-vă cu toţi în zare,
Lăsaţi-o aşa cum este!
Înecaţi-vă în mare!
Să putem scrie o poveste..
Ce rău să vă fi făcut vouă?
De vreţi să o modificaţi
Mediocră-i gramatica cea nouă
Pe noi nu ne întrebaţi?
©CosteaMircea, 27 -VII-2003
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu