Cronica unui faliment anunțat

A sosit

Caut cartea asta de nouă ani. Acum o am pe hârtie.

La Mulți Ani 2017!

Pe strada unde...

Pe strada unde muzica se aude în depărtare
Îmi număr pașii și lacrimile cu sânge

Pe strada unde muzica se ascultă în surdină
Trecutul mă ucide ca veninul unei cobre

Pe strada unde muzica este dată tare
Inima îmi moare secundă de secundă

Pe strada unde nu-i muzică și veselie
Doliul mușcă cu nesaț din garduri

Pe strada unde moartea cântă la vioară
Cadavrul meu invită viermii să valseze

©CosteaMircea, 26 - 06 - 2016

07.10.2011

Găsită pe hard. Sau cum să uiţi să trimiţi o imagine cu anii. Senilitatea bat-o vina... :))

Dezolare

Plânge moartea

* Fotografia nu are nici o legătură cu poezia

Plânge moartea după moarte
Şi se stinge încet şi tristă
Neagră vrea în alb să piară
Veşnic ciot ce zace afară
Moare zilnic pesimistă
Cu speranţă că învie
Mâine sigur o să revie

Iar acum s-a săturat
Să rămână în veşnicie
Picură încet şi măsurat
Lacrimi pe crucea durerii
„ -Rogu-mă la Tine, Doamne!
Cu stingere de mă adoarme
Ia-mă, rogu-te, acum!”

Doamna ştie că nu poate
Să ceară şi pentru ea o moarte
Merge încet şi duce supărată
Cruce grea, şi-i îngândurată
Atunci când o să vedeţi
Moartea stând pe bancă tristă
Lăsaţi-o să stea acolo pesimistă!

©CosteaMircea, 05 -VI-2005

Săriţi cu amenzile!

     România are politicieni dobitoci. Nu mai poţi fuma nici măcar pe stradă pentru că rişti să primeşti amendă. Curat Caragiale, Parol!

Roşu şi albastru

Stări diferite

Xerox

Enescu vs ...

Viaţa fără fard IV

Străduţă ce îmbină trecutul cu prezentul.

                                                                                              Demnitate şi parcări cu cap.

                   Zonă de cafenele şi parc.

                                                                                Budapesta se renovează pe banii U.E. 

                Un Pub de încercat pe 13 aprilie.  

Aşa cum ar trebui să arate o piaţă în 2016.      

                                                     

Viaţa fără fard III

Şi ei au taxiuri galbene. 280 de forinţi pe Kilometru, fără taxă de plecare. Totuşi nu prea mi-au inspirat încredere cei pe care i-am văzut.

Nemzeti Múzeum este Muzeul Naţional Maghiar de Istorie. Un muzeu cu adevărat complet şi fără nereguli despre străbuni aşa cum încă mai există la noi. 

La ei trecutul înseamnă viitor şi traficul nu are ce căuta pe trotuare. Sunt mai importanţi turiştii decât şoferii. 

Budapesta este un oraş plin cu statui. Fără alune în vârf de scobitoare şi fără aripi de la fier vechi. 

Cu siguranţă vor călca pe urmele cehilor şi îşi vor renova oraşul păstrând piatra istorică... 

Viaţa fără fard II

Am nimerit prima dată fix la stadionul Ferenc Puskás. Surprinzător sau nu. O arenă lăsată în paragină pentru că autorităţile vor să acceseze fonduri U.E. Se va construi un stadion de 80. 000 de locuri. Din structura iniţială păstrând doar arhitectura stâlpilor din  prima imagine.

Viaţa fără fard I

   Am ajuns după 15 ore în Keleti. O gară ciudată dar mult mai primitoare faţă de Gara de Nord. Liniile 1-5 sunt împrejmuite dar afară, liniile 6-9 sunt sub celebra cupolă, liniile 10-14 sunt afară de tot şi au vedere spre o arteră din oraş. Cei câţiva buticari vindeau aproape orice dar predominau Gyuros, un fel de Kebap, dar şi diverse beri.
La ieşire surprinde pasajul care comunică cu străzi importante din oraş, cu staţiile de autobuz şi tramvai dar mai ales cu cele patru linii de metrou. Surprinzător sau nu în acest subsol am găsit saltele întinse pe jos. Se pare că invazia de indivizi din zone dubioase a crescut numărul boschetarilor care dorm acolo.

În Budapesta pentru a cumpăra tickete trebuie să ştii să utilizezi cardul. Nu mai există doamna stresată de la tonetă care se strâmbă la tine atunci îi dai fix. Surprinde viziunea care si-au adaptat softul şi pentru străini. 90% dintre staţiile din oraş au un asemenea automat. Ai varianta cu bancnote, monezi sau card. Eu mi-am luat pentru linia verde de metrou, M4, un bilet unic la 350 de forinţi. Magistrala verde cu numărul 4 este invadată de culori, forme futuriste şi bun gust. Taxarea la metrou se face prin nişte stâlpi, nu există bare sau alte oprelişti, dar îţi este ruşine de cei din jur şi de cei de la pază să treci ca un nesimţit fără să taxezi.

Viaţa cu părul în vânt

„Până la proba contrarie, orice om are o sămânţă de geniu. Toată problema e să fie amabil cu societatea şi să se supună la încercare, să aibă o formă de pietate, să vadă dacă nu cumva are să ne spună o noutate.” - Constantin Noica

Roşu aprins...

Limba

Nu se înclină astă limbă

Pentru imperfecţiuni vechi

Dacă te întorci ea îţi schimbă

Rime fără de perechi

Clipa naşte noi zidiri

Lasă în urmă doar furtună

Într-un colţ la convorbiri

Rândurile se adună

Privind veacul se întreabă:

Cum de prezentul şi trecutul

se duc toate fără grabă?

Şi de ce lasă în viitor necunoscutul?

Când toate se vor ascunde

Artele le uită în urmă

Şi dacă vor să schimbe lumea

Nu au ţintă, nu au armă

Atingând culmi fără de praguri

Se învârte şi se conjugă

Nu vrea a feri în lături

Luptă să nu fie slugă

Dacă o modifici într-una

Şi o crezi prea neînsemnată

Nu o să vrea să fie una

Pe care o vor proştii programată

Risipiţi-vă cu toţi în zare,

Lăsaţi-o aşa cum este!

Înecaţi-vă în mare!

Să putem scrie o poveste..

Ce rău să vă fi făcut vouă?

De vreţi să o modificaţi

Mediocră-i gramatica cea nouă

Pe noi nu ne întrebaţi?

©CosteaMircea, 27 -VII-2003

Idiot School

„Am învăţat la închisoare că omul e un animal stupid, deoarece confiscă libertatea semenilor săi. Tiranul e un om absurd şi lipsit de ruşine. Nu îi e ruşine să îşi chinuie semenii. ....” - Petre Ţuţea